Vai al contenuto

Video: Il Carnevale di Peschici e la Zeza Zeza

La passione per questa festa, a Peschici, era così radicata che quando nel 1931 la Regia Questura di Foggia mandò una circolare a tutti i podestà della Capitanata che vietava questa festa … i peschiciani la ignorarono, allegramente.

Arrivano poi i tempi della modernità, il suo cantore Giulio D’Errico diventa nonno e, dopo decenni di oblio, Zeza Zeza viene minuziosamente ricostruita da sua nipote Lucrezia D’Errico alle scuole medie. La piccola Lucrezia, nome da cui proviene il diminutivo Zeza, mette per iscritto quella preziosa testimonianza orale tramandata dal nome. E’ la salvezza di Zeza perché, quando Lucrezia diventata adulta diventa insegnante, la condivide con i suoi allievi coinvolgendoli in modo appassionante.

PADRE:
Zéza Zéza, ché jì mò jèscestatte attènt a ‘sta figghiaùlaChé tu si’ a mamm e dalle na bauna scaula,non la facènn jescee manch à praticareché quille ché nun sape faci pò mparne(ci pò mpararne, oinè!)MADRE (Zéza)Maritille bèll mije,tu n’à j penbsann à quiste,ché a Vungendsèlle l’è cresciute je ji sèmpe ciu stènghe a ddice:Figghiaule mie, tu si’ nnurate,ché chiù di nu tesòr saraie apprezzate,(sarai stimata, oinè!)PADREMa sò stat avv’satda la gent de stù cunturn,ché cqua passéggj n’abbate de nòtte e jurne,(de nòtte e jurne, oinè!)MADREMa li gente de ‘sta strad,a nnuje ce vònne tutt mal,che tutte ste còuse a ttè t’ann accuntàte(t’ann accuntàte, oinè)PADRESint, sint, Signur mej,sint, sint, ca me succèaid,nnant sta bbrutta mpèsa di mjgghiere.Ièrisèire sò jjute a casee ppicce u lume de la cannaila,cu mpise de dòn Nicaòle sótt’u lètte stèive,(allà ca ce facèive, oinè?)MADRECa te pòzze menì nu cangrejind’a ccu bbrutte nase!Lu sa’ cca don Nicaóle jè u patrune da case.Jè mmenute a ccercà i dinarede la tèrza passata.Se gn-éve pe Vungendsèlle jéve carcerate,(jève arrestate, oinè!)PADREOra ché jì mmò jèsce,tu lu saie ché jì sò nnurate,ché angóre me fa’ trascjì che sta ngurnate,(pure ch’i còrne ngape, oinè!)MADRELa vòglie fà scialarepe ccènde nnammurate,pè pprìngepe e mmarchése e cche ll’abbate,(pur ch’i suldate, oinè!)

FIGLIA (Vincenzella):
Mamma, mamme, ché ffa’ cquaffóre?Sóla sóule tu sta’ a llavare.Pecché non trascje jjinde a ccucinare?Ca se véna lu gnóre padree nnon tróva cucenate,quille fa rrebbellà tutte sta strade,(tutte sta cuntrade, oinè!)MADREFigghia, figghia, tu dice bbóune,trascje jinda pure tu,ca se véne lu gnóre padre te dà lli tùue!ché prima ti caròusee ddòppa ti spertòuse,cèrt’è ché ti la fa na bbóna dause(na bbóna ndòuse, oinè!)FIGLIAMamma, mamme, non so cchi viéne,fòsse quillu don Necóule,me pare ca mmò jèsce dalla scóule,ca se jissa me vulèsse,e jji’ pure me lu pigghiarrije,nnandse a stu mbise de padre no nge starrije,(no nge starrije, oinè!)ZEZAMa che hai tu, don Necóule,che ti sei allontanato?Venire a passar non sei degnato.Forse che un’altrra amante il cuor te l’ha ferito?A vuncenzella ò pizz me la mtteite(me la mtteite, oinè!)DON NICOLAU mannagge a tutt u munne,jè u fiaur de la bellezze,come n’ù ciuccew me tir pe la capezze!Jì pe te non so jute ò studje e manche a Vìcarjie,saule penzanne a te, Vuncenzelle mija(Vuncenzella mije, oinè!)FIGLIAJè pe te e lassate a tutte,a li principe e a li marchaise,che tu m’ava spusà jint a stu maise(jint a stu maise, oinè!)

PADRE:
Statte ndréte tu, don Necóule,t’hagghje intrappulate!DON NICOLAE mmò t’hé fà vedé chi è don Necóule,e ppegghiàteme u sckuppettóunee ppegghiàteme u cacafóucheché mò t’agghia sparà jinda stu lóuche,(jinda stu lóuche, oinè!)PADREQuanne passe p’a casa mije,se non passe che lla crijandse,su spìite te l’héje feccà ind’alla pandse,ind’alla pandse, oinè!FIGLIAMio caro don Nicóule,non m’ammazzanne a ttate,non mi la fà tenè mmènde sta jurnate.Te ditt: lssl staTe ditt: lassl staPecchè c ‘ià convinceChe nseme ciamma pigghjà(ciamma pigghjà , oinè!)Ma ché haie tu, gnóre padre,ca nan me vu’ fà marità,ma pò t’hè fà vedè ca tte sacce fane,che te cumbine(che te cumbine, oinè!)PADREChé mm’ha’ fà tu, figghia mia,propie da mè vu’ jèsse accise!Ma qual ddijàvele te la miss ‘n cape(te la misse ‘n cape, oinè!)Jinta a sta casa murateTrasce ca figghje mie spusateSe nò sta legna jnda à trippeT le fa sentì’(T le fa sentì, oinè!)DON NICOLAE mmò faccia nu cummìitea ttutta sti signureché a case de don Necole ce màngene i maccarune,pure u cannarute, oinè!PADRECare don NicòuleDopp na bauna scaule s Zeza a fìgghia mija te l’haj pigghiateE mo facimme nu brnd’sNu brnd’s d’allegriaPe tutte sti cristiani intà la via(intà la via, oinè!)TUTTILu palummae e lu palommaeVannæ p mmaræ e non ci’affonnæSentæn kijamàre Æntonij e non r’sponnæe nun ræsponnæ a nujæe nun ræsponnæ a nujæRequiè e æmmaternæ a lujæ,salut a nujæ(salut a nujæ, oinè!)Pacienzæ cæ vòDænar non cæ næ sonæA lu maisæ d jænnaj allauræ vi pagherò.

Leggi com’è nato il video
Approfondisci leggendo l’intervista alla prof.ssa Rauzino.

ATTENZIONE! Questo blog si è trasferito da Blogspot a Wordpress in data 16/01/2020.
Se dovessi riscontrare immagini mancanti, post incompleti o altri problemi causati dalla procedura di trasferimento, sei pregato di segnalarlo a info@amaraterramia.it, te ne sarò grato.

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *